• Matei Arnăutu. Creative Director

Logo Design. Trenduri

Tocmai s-a încheiat un an special în care o parte din viața noastră s-a mutat în mediul online. Acest fapt se reflectă și în branding. Iată câteva tendințe care au marcat ultima perioadă:


1. Adaptabilitatea Logoului


Din punct de vedere al imaginii, o companie nu mai e suficient să existe, ci trebuie să fie peste tot. În toate mediile posibile. Ceea ce înseamnă că logoul se redesenează pentru a servi mai multor medii de comunicare.


Anatomia logoului s-a adaptat ecranului de mici dimensiuni. O direcție în care brandingul s-a deplasat a fost către minimalism. A fost nevoie ca iconurile care reprezentau brandurile să fie lizibile în spațiul restrâns al câtorva zeci de pixeli pătrați. Astfel se explică și o preferință către logoul de tip tipography.


Nevoia pentru un branding fluid, versatil, adaptabil diverselor medii și capabil să intre în diverse parteneriate a dus la generarea mai multor variante pentru același logo, variante care să funcționeze în diverse medii și situații, variante capabile să surprindă un public ce se plictisește din ce în ce mai repede.



2. Logoul dinamic

Urmând o tendință valabilă de câțiva ani încoace, tot mai multe companii introduc animația în branding. Acest lucru confirmă tendințele din social media în care e dovedit faptul că cel mai mic engagement îl au postările de tip text, urmate de postările text+foto.

Imaginea dinamică/video se bucură de cea mai mare audiență/interacțiune din partea publicului.


O influență în acest sens vine și din partea companiilor OTT media service și de streaming, Netflix fiind cel mai bun exemplu.



3. Responsabilitatea socială


Brandurile se asociază unor cauze sociale și își asumă proiecte cu impact în viața socială a consumatorilor. Consumatorii sunt atenți la aceste detalii și există tendința conform căreia aceștia sunt mai înclinați să cumpere produsele unor companii cu care împart aceleași idealuri și care susțin cauze comune lor.


Nu de puține ori companiile private fie au demonstrat că pot găsi soluții mai eficiente la anumite probleme sociale decât autoritățile, fie au sprijinit ONG-uri implicate social. Un exemplu local este campania „Donează Oxigen”, o inițiativă Prisum România, care invită companiile să doneze o fracție din costul produselor pe care le comercializează către Agent Green, organizație neguvernamentală ce luptă activ pentru protejarea pădurilor și pentru împădurirea zonelor defrișate.



4. #brand


Ultimele statistici arată că 7 din 10 hashtag-uri de pe Instagram sunt „brand-uite”. O largă categorie de consumatori răspund pozitiv la cererea companiilor de a introduce

#numeleprodusului atunci când se fotografiază interacționând cu produsul respectiv.


Astfel, mesajul se propagă în rândul urmăritorilor respectivului consumator, dar poate fi și redistribuit de companie care beneficiază de postări user-genereted.


5. Strategii de brand bazate pe progresul tehnologic


Majoritatea companiilor mari, și nu numai, își îndreaptă atenția către zone precum aplicațiile mobile, asistență vocală, virtual reality, artificial intelligence, chatbot, augmented reality, tehnologii biometrice, internet of things.


Dezvoltarea în aceste direcții cu scopul de a crește implicarea consumatorului și fidelizarea lui, duce implicit la regândirea imaginii unei companii, frecvența cu care rebrandingului crește, mergând în tandem cu progresul tehnologiei. Asistăm la modificări aproape anuale în dinamica imaginii unor branduri.